Biblioteca lui Assurbanipal

Biblioteca lui Assurbanipal din Ninive (aproape de modernul Mosul, Irak) a fost una dintre cele mai mari si poate prima blibioteca moderna, impartita in mai multe camere, textele fiind grupate dupa subiect. Intr-unele camere se gaseau texte despre istorie, in altele descpre religie si magie, geografie, poezie sau chiar stiinta. Fiecare grup de tablite continea o mica descriere afisata langa intrarea in camere pentru a identifica mai rapid continutul.

Biblioteca Assurbanipal a fost denumita astfel dupa regele Imperiului Neo-Asirian, Assurbunipal (668-627 i.en). Biblioteca contine peste 30.000 de tablite datand din secolul VII i.en. Poate cel mai cunoscut text descoperit aici este faimoasa epopee a lui Gilgamesh. Tablitele au fost descoperite in situl arheologic Kouyunjik, in nordul Mesopotamiei (Irak-ul de astazi).

Descoperirea tablitelor se datoreaza lui Austen Henry Layard, majoritatea tablitelor pot fi gasite astazi la British Museum. Muzeul are astazi in colectia sa nu mai putin de 30.943 tablite, insumand aproximativ 10.000 de texte.

Fragmentele descoperite contin cronici, texte mitologice si religioase, decrete, scrisori, imagini rare, inscrieri istorice si documente administrative. Unele contin divinatii, incantatii si imnuri dedicate zeilor, altele sunt referitoare la medicina, astronomie si literatura. Epopeea lui Gilgamesh, o opera de arta a acelor vremuri, a fost descoperita in acelasi loc cu povestea creatiei “Enuma Elis”, mitul lui Adapa (primul om) si povestea omului sarac din Nippur. Textele sunt scrise in mare parte in limba akkadiana, una din limbile internationale ale lumii antice.

Tablitele adesea contineau note ce indicau ca textul continua pe o alta tablita, sau mentionau explicit “scrisa, copiata si verificata” din surse mai vechi.

Assurbanipal era un colectionar pastionat de texte si tablite. A trimis scribi in fiecare regiune din imperiu pentru a aduna texte vechi si a angajat invatati pentru a copia textele, majoritatea dintre ele fiind de sursa babiloniana. A fost unul din putinii regi asirieni care a avut parte de o educatie aleasa, reusind sa construiasca in mod sistematic una dintre cele mai valoroase librarii ale vremii.

Biblioteca a functionat pana in anul 612 i.en, atunci cand orasul Ninive a fost distrus de o armata puternica formata din babilonieni, sciti si mezi. In timpul atacului biblioteca a ars complet si in mod paradoxal – tablitele fiind realizate din argila – acest eveniment a ajutat la pastrarea tablitelor pana in zilele noastre.

Epopeea lui Gilgamesh

Epopeea lui Gilgamesh este probabil cea mai veche lucrare de literatura, un poem epic scris pe 12 tablite de lut si una dintre cele mai cunoscute scrieri vechi.

Unii credeau ca este originara dintr-o serie de legende si poeme Sumeriene despre eroul – rege, mitologic, Gilgamesh. Gilgamesh probabil a fost un conducator din secolul 27 i.en.

Multe surse au fost descoperite, rescrise pe o perioada de 2000 de ani, dar numai cele mai vechi exemplare au fost folosite pentru o traducere corecta. Asadar, versiunile vechi Sumeriene, iar mai apoi versiunea Akkadian, care este acum referita ca editie standard, sunt cele mai des intalnite. Versiunea Akkadian, descoperita in aceasta biblioteca, a fost editata in jurul anilor 1300 – 1000 i.en. Chiar si acum, poemul epic nu este considerat complet, lipsind anumite fragmente.

Tablita lui Venus (Ammisaduqa)

Un alt text interesant descoperit in aceasta biblioteca este “Tableta lui Venus” ce contine observatii astronomice ale planetei Venus, inregistrate pe o perioada de 21 de ani. Inregistrarile tablitei indica momentele aparitiei lui Venus, prima si ultima sa vizibilitate, inainte/dupa rasaritul/apusul soarelui sub forma de date lunare.

Se crede ca aceste inregistrari astronomice au fost elaborate in timpul domniei regelui bablionian Ammisaduqa (sau Ammizaduga), al patrulea conducator dupa Hammurabi. Astfel, originile acestui text ar trebui sa fie datate in jurul mijlocul secolului al XVII-lea i.en.

Tablita lui Venus este doar o parte din ceea ce se numeste “Enuma anu enil” (in zilele lui Anu si Enil), un lung text referitor la astrologia babiloniana ce cuprinde in mare parte interpretari ale fenomenelor celeste.

Prima copie a acestei tablite a fost descoperita in biblioteca Assurbanipal, insa exista nu mai putin de 20 de reproduceri vechi gasite in alte situri fiind estimat ca au fost scrise in jurul anilor 700 i.en.

Textele descoperite in aceasta veche biblioteca pierduta arata grija si manifestarea lui Assurbanipal pentru conservarea literaturii si culturii mesopotamiene.


Linkuri externe:
Proiectul “Biblioteca Ashurbanipal” – Britisch Museum

descopera.org