Calea Lactee va intra în coliziune cu galaxia Andromeda, rezultatul final fiind o unică galaxie eliptică, în care Sistemul Solar va supravieţui, însă îşi va schimba poziţia. Evenimentul însă nu trebuie să ne preocupe: coliziunea va avea loc peste circa 4 miliarde de ani.
După zeci de ani de speculaţii despre destinele galaxiei noastre, Calea Lactee, şi a celei vecine, Andromeda, astronomii de la Space Telescope Science Institute (STScI) din Baltimore, SUA, au ajuns la o concluzie clară: cele două galaxii vor intra în coliziune. Datele provenind de la telescopul NASA Hubble Space Telescope confirmă aceste previziuni.
Andromeda, cunoscută şi că M31, la ora actuală se afla la o distanţă faţă de galaxia noastră de circa 2.5 milioane ani-lumină, însă cele două galaxii se apropie una de alta, datorită atracţiei gravitaţionale exercitate atât de materia vizibile, cât şi de cea întunecată prezente în cele două galaxii.
M31 se apropie de galaxia noastră cu o viteză relativă de circa 400.000 km/oră; dacă o astronavă ar fi capabilă să călătorească cu această viteză ar ajunge de la Pământ la Luna cam într-o oră!!! O viteză impresionantă. Ţinând cont de această viteză, în aproximativ 4 miliarde de ani cei doi titani se vor întâlni. Procesul va dura alţi circa 2 miliarde de ani şi va lăsa în urmă o unică galaxie de forma eliptică, asemănătoare cu multe altele din Univers.
Ce se va întâmpla cu Sistemul Solar, sistem care încă va fi încă "în viaţa", ţinând cont de faptul că Soarele va trăi mai mult de 4 miliarde de ani? Ţinând cont că densitatea stelelor în galaxii este mică, sistemul solar va supravieţui, însă se va situa într-o altă poziţie faţă de noul centru galactic. Iar urmaşii noştri – dacă omenirea va rezista aşa vreme îndelungată, vor avea o cu totul altă imagine a galaxiei în care vor trăi.
Previziunea acestui fenomen, care se va petrece peste circa 4 miliarde de ani, este cu adevărat impresionantă. Precizia aparatelor utilizate de către oamenii de ştiinţă, cea care a permis efectuarea acestor calcule, este folosită nu doar în astronomie, ci şi în multe alte domenii.
Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro.
EvenimentulZilei
După zeci de ani de speculaţii despre destinele galaxiei noastre, Calea Lactee, şi a celei vecine, Andromeda, astronomii de la Space Telescope Science Institute (STScI) din Baltimore, SUA, au ajuns la o concluzie clară: cele două galaxii vor intra în coliziune. Datele provenind de la telescopul NASA Hubble Space Telescope confirmă aceste previziuni.
Andromeda, cunoscută şi că M31, la ora actuală se afla la o distanţă faţă de galaxia noastră de circa 2.5 milioane ani-lumină, însă cele două galaxii se apropie una de alta, datorită atracţiei gravitaţionale exercitate atât de materia vizibile, cât şi de cea întunecată prezente în cele două galaxii.
M31 se apropie de galaxia noastră cu o viteză relativă de circa 400.000 km/oră; dacă o astronavă ar fi capabilă să călătorească cu această viteză ar ajunge de la Pământ la Luna cam într-o oră!!! O viteză impresionantă. Ţinând cont de această viteză, în aproximativ 4 miliarde de ani cei doi titani se vor întâlni. Procesul va dura alţi circa 2 miliarde de ani şi va lăsa în urmă o unică galaxie de forma eliptică, asemănătoare cu multe altele din Univers.
Ce se va întâmpla cu Sistemul Solar, sistem care încă va fi încă "în viaţa", ţinând cont de faptul că Soarele va trăi mai mult de 4 miliarde de ani? Ţinând cont că densitatea stelelor în galaxii este mică, sistemul solar va supravieţui, însă se va situa într-o altă poziţie faţă de noul centru galactic. Iar urmaşii noştri – dacă omenirea va rezista aşa vreme îndelungată, vor avea o cu totul altă imagine a galaxiei în care vor trăi.
Previziunea acestui fenomen, care se va petrece peste circa 4 miliarde de ani, este cu adevărat impresionantă. Precizia aparatelor utilizate de către oamenii de ştiinţă, cea care a permis efectuarea acestor calcule, este folosită nu doar în astronomie, ci şi în multe alte domenii.
Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro.
EvenimentulZilei
No comments:
Post a Comment