Aceste galaxii au un aspect destul de lipsit de caracteristici si variaza de la obiecte care sunt aproape sferice pana la obiecte care sunt aproape plate. Cele care au forma sferica sunt clasificate ca galaxii eliptice E0, iar cele care sunt cele mai plate sunt E7. Tipurile de galaxii eliptice, de la cele sferice pana la cele plate, sunt clasificate de la E1 la E6. Prin urmare, in general, o galaxie eliptica este etichetata En, unde numarul “n” este determinat de forma galaxiei.
Problema cu aceasta clasificare este ca ea depinde foarte mult de orientarea unei galaxii fata de punctul nostru de vedere – adica, aceasta descrie cum arata galaxia privita de pe Pamant, si nu ne spune prea multe despre adevaratele proprietati fizice ale obiectului. Cu exceptia cazului in care o galaxie este perfect sferica, aceasta va avea un aspect diferit in functie de directia din care este observata. Cu toate acestea, sistemul de clasificare En este util pentru a descrie modul in care arata o galaxie privita prin telescop.
Diferente dintre galaxiile eliptice si cele spirala
Spre deosebire de formele magnifice pe care le vedem in galaxiile spirala, in cazul galaxiilor eliptice, rareori exista o structura vizibila. De fapt, galaxiile eliptice sunt colectii vaste de stele care raman relativ apropiate una de cealalta, din cauza atractiei gravitationale dintre ele. Nu exista nicio axa de rotatie bine definita, spre deosebire de galaxiile spirala, prin urmare, stelele dintr-o galaxie eliptica afiseaza o gama larga de cai orbitale in jurul centrului. Cu toate acestea, miscarile stelelor nu sunt in intregime aleatorii – exista un grad de uniformitate in directia acestor miscari, iar acest lucru determina forma generala a galaxiei. Este interesant de retinut ca, desi sistemul de clasificare a galaxiilor eliptice este capabil sa produca etichete de pana la E10, in realitate noi vedem doar obiecte care ajung pana la eticheta E7 (inclusiv).
Diferenta dintre galaxiile eliptice si cele spirala nu este una superficiala, limitata doar la aspect. Acestea sunt diferite in mod evident prin continutul lor. Pentru inceput, fotografiile color ale galaxiilor eliptice ne arata ca acestea sunt mai rosiatice decat cele spirala. Motivul acestei diferente de culoare este ca galaxiile eliptice contin in principal stele batrane. Prin contrast, galaxiile spirala contin multe stele tinere fierbinti, de culoare albastra, atat in discurile lor, cat si in regiunile centrale. In plus, galaxiile eliptice contin foarte putin gaz si praf (acest lucru impiedica deasemenea formarea de noi stele).
Galaxiile eliptice se gasesc intr-o gama mai larga de mase decat galaxiile spirala (de la 100 000 de mase solare pana la 10 000 000 000 000 mase solare). Dimensiunile acestor galaxii variaza in mod similar, ele putand avea diametre cuprinse intre 1 si 100 de kiloparseci (3260 si 326 000 de ani lumina). Tinand cont de aceste date, nu este surprinzator ca galaxiile eliptice arata o gama mai variata in ceea ce priveste luminozitatea – unele pot fi de 10 ori mai luminoase decat cele mai luminoase galaxii spirala. La celalalt capat al scalei, cele mai slab iluminate galaxii eliptice pot fi de 100 de ori mai putin luminoase decat cea mai slab iluminata galaxie spirala.
Galaxiile eliptice pot fi active
Lipsa de forma, populatie de stele vechi – aceste observatii i-au facut pe astronomi sa creada ca galaxiile eliptice s-au format mai devreme decat cele spirala. Acest lucru ar explica de ce populatia de stele este foarte veche. Cu toate acestea, nu toate galaxiile eliptice sunt atat de inactive. Astronomii au detectat cantitati de gaz si praf in unele galaxii eliptice, si s-a descoperit ca unele din aceste galaxii sunt foarte “galagioase” in regiunea spectrului electromagnetic si radio. Cel mai spectaculos exemplu al unei asemenea galaxii eliptice active este NGC 5128, cunoscuta si sub numele Centaurus A. De fapt, Centaurus A nu este o galaxie eliptica pura. Este posibil ca aceasta galaxie sa fie rezultatul inghitirii unei galaxii spirale mai mici de catre o galaxie eliptica mare. Insa, indiferent de modul in care s-a format Centaurus A, nu exista nicaieri altundeva pe cerul noptii o galaxie eliptica la fel de bizara ca aceasta.
O alta galaxie eliptica interesanta este M87. Aceasta este relativ sferica, fiind clasificata E1. Galaxia M87 se afla in constelatia Virgo si este cea mai mare galaxie dintr-o colectie mare de galaxii cunoscuta sub numele de Clusterul Virgo. M87 si suita sa de insotitoare se afla la 60 de ani lumina distanta, ceea ce inseamna ca noi vedem aceste galaxii asa cum aratau ele acum 60 de milioane de ani. Se estimeaza ca galaxia M87 contine aceeasi cantitate de material ca cea continuta de 2,5 trilioane de sori. Desi, galaxia M87 este un exemplu excelent al unei galaxii eliptice, aceasta este deasemenea un obiect foarte neobisnuit. In anul 1918, astronomii au descoperit un jet de material cu lungimea de mii de ani lumina, care provenea din centrul galaxiei (aproape sigur, material care fusese expulzat de nucleul galaxiei). In plus, astronomii care studiau “zgomotele” radio din M87 au descoperit ca aceasta galaxie este extrem de energetica. Ulterior, informatiile obtinute cu ajutorul Telescopului Spatial Hubble au aratat ca centrul galaxiei M87 contine o gaura neagra masiva (la fel de masiva ca 3 miliarde de sori).
No comments:
Post a Comment