Insulele Marchize

Insulele Marchize sunt un arhipelag în Polinezia Franceză aflate la 1600 km de Tahiti. Insulele în limba franceză se numesc Îles Marquises iar în limba locală (marchezană): Te Henua ’enana în dialectul nordic și Te Fenua ’enata în cel sudic. Insule Marchize și-au primit numele de la navigatorul spaniol Álvaro de Mendaña care le-a descoperit în 1595 și le-a numit Insulele Marchizului de Mendoza în onoarea viceregelui de Peru, García Hurtado de Mendoza, marchiz de Cañete.

Istorie

Primii locuitori ai insulelor au fost polinezienii, în jurul anului 300 e.n. După dovezile etnologice și lingvistice, cel mai probabil, aceștia au ajuns din insulele Samoa.

Primul european care a ajuns pe insulă a fost spaniolul Álvaro Mendaña în anul 1595. În călătoria sa din Peru către insulele Solomon va descoperi insulele sudice ale arhipelagului numindu-le: Magdalena (Fatu Hiva), Dominica (Hiva Oa), Santa Cristina (Tahuata) și San Pedro (Moho Tani).

...

Geografie

Suprafața totală a insulelor este de 1.274 km². Insula cea mai mare a arhipelagului și cea de-a doua insulă a Polineziei Franceze după Tahiti este Nuku Hiva.

Cu excepția insulei Motu One care este din nisip celelalte insule sunt de origine vulcanică și au un relief abrupt și fără recife de coral care să protejeze coasta. Stânci la vârfuri cu înălțimi de 1100 metri, coboară direct către fundul mării. Țărmul are aspect unui zid de apărare al unei cetăți cu peșteri adânci și fără plaje. Lanțul muntos este tăiat arareori de trecători și văi joase. Țărmul stâncos este erodat de curenții ecuatorieni de sud ai Pacificului. Trăsăturile reliefului se văd oglindite în numele pe care le-au dat băștinașii insulelor: Hiva Oa, 'creasta lungă'; Nuku Hiva, 'creasta stâncii'; Fatu Iva, 'nouă stânci'; Fatu Huku, 'bucată de piatră'; Ua Pou, 'două piscuri'.

Regimul pluviometric variază mult de la o insulă la alta și de la un an la altul. Vânturile alizee moderează căldura și aduc ploi.

Flora și fauna

Ecosistemul insulelor este influențat de marea depărtare față de țărmurile continentale ceea ce face ca speciile endemice să fie foarte rare. În afară de aceasta, de-a lungul timpului interacțiunea cu oamenii a dus la distrugerea ecosistemului prin introducerea speciilor noi, prin creșterea animalelor și exploatarea terenului. Țărmul insulelor are o faună diversificată. Flora insulelor este bogată și diversă dar are un grad ridicat de endemism.

Fauna endemică terestră a insulelor se limitează la păsări, insecte, fluturi, păianjeni și o specie de lilieci. În apele înconjurătoare adânci se întâlnesc frecvent rechini.

Primii navigatori au adus pe insulă porci și câini, iar de-a lungul timpului au mai fost aduși și cai, capre și oi de către europeni. În afara speciilor care s-a dorit a fi naturalizate prin aportul europenilor au intrat în fauna insulelor și șobolanii, țânțarii sau scorpionii.

Pe insulă se găsesc arbori de pâine (Artocarpus altilis) și cocotieri. Principalele exporturi ale insulelor sunt: copră, vanilie, tutun și bumbac.

Demografia

Contactul cu navigatorii europeni a introdus pe insulă noi boli infecțioase ceea ce a dus la scăderea puternică a populației băștinașe. Dacă în secolul XVI pe insulă trăiau aproximativ 100.000 de locuitori, la începutul secolului XX populația a scăzut la doar 2.000 de locuitori. La recensământul din anul 2002, pe insule se mai înregistrau doar 8.712 localnici.

Limbă

Pe insule se vorbește limba marchiziană care este recunoscută oficial ca limbă regională a Franței (Langue régionale de France). Limba marcheziană face parte din familia limbilor polineziene și este împățită în două dialecte care corespund geografic celor două grupuri de insule, cel nordic și cel sudic. Unii lingviști consideră cele două dialecte limbi de sine-stătătoare. Limba marcheziană este ocrotită, cultivată și standardizată de către Academia marcheziană care a fost creată în anul 2000 de către Marea Adunare a Polineziei Franceze (Te âpooraa rahi o te fenua Māòhi).

Limbile oficiale ale insulelor sunt limba franceză și limba tahitiană, limbi oficiale în întreaga Polinezie franceză.

Alcătuire

Arhipelagul este alcătuit din 6 insule mari, 6 insule mici și câteva bancuri de nisip care se împart în două grupuri diferite atât din punct de vedere geografic cât și cultural. De la nord la sud acestea sunt:

Grupul nordic (insulele Washington, insulele Revolució):

    Motu One (Sable) insulă de nisip nelocuită
    Hatutu (Chanal, Hancock, Langdon), insuliță nelocuită
    Eiao (Fremantle, Knox, Masse, Robert), insuliță nelocuită
    Motu Iti (Deux-Frères, Hergest’s Rock), insuliță nelocuită
    Nuku Hiva (Federal, Baux, Henry Martin, Adams, Madison), cu capitala Taiohae.
    Ua Huka (Washignton, Riou)
    Ua Pou (Adams, Marchand, Trevenen)

Grupul sudic (insulele Mendaña)

    Fatu Huku (Hood),insuliță nelocuită .
    Hiva Oa (Dominica), cu Atuona, vechea capitalâ.
    Tahuata (Santa Cristina)
    Moho Tani (Motane, San Pedro), insuliță nelocuită .
    Fatu Hiva (Magdalena)
    Motu Nao (Thomasset), stâncă.

În paranteză apar vechile nume ale insulelor.

Sursa