Cum s-a descifrat scrierea hieroglifica, in urma cu aproape doua secole

Acum 190 de ani, in ziua de 27 septembrie 1822, francezul Jean-Francois Champollion fremata de fericire, putand anunta lumii ca a reusit sa descifreze scrierea hieroglifica, anticul sistem egiptean de notare care, pana la acea data, ramasese o taina pentru cei mai pasionati cercetatori ai trecutului.

Un vindecator prezice nasterea unui baiat

O poveste stranie circula in legatura cu nasterea lui Champollion. Se spune ca mama lui, atunci in varsta de 47 de ani, suferea de reumatism, boala fiind atat de grava incat nu-si putea misca deloc articulatiile si era imobilizata la pat. Un vindecator a tratat-o cu ierburi si masaje, prevestindu-i totodata ca se va face bine si va naste un baiat.

La nici un an de la acest eveniment, ea a nascut intr-adevar baiatul, care urma sa decripteze scrierea egipteana. Copilul avea de mic aplicatii catre studiu. La cinci ani a invatat singur sa citeasca, descifrand literele dintr-o carte de rugaciuni, pe care o stia pe dinafara.

N-a fost un elev prea sarguicios, dar era dornic sa cunoasca trecutul istoric. Inca din adolescenta, ii uimea pe altii prin cunostintele sale in latina, greaca, araba, iar mai tarziu si in siriana si caldeeana. Le invatase ca autodidact.

Bibliotecar la Grenoble

Intamplator, l-a intlanit pe calugarul Dom Raphael de Monachis, unul din participantii la expeditiile lui Napoleon Bonaparte, de la care a aflat asemanarile izbitoare dintre limba copta, de care avea deja cunostinte, si cea a Egiptului antic.

Acesta este momentul cand ia drumul Parisului, unde va avea prilejul sa studieze temeinic limbile din sudul Mediteranei. Dar de aici si pana la descifrarea hieroglifelor, drumul era lung, iar cercetarile temeinice facute pana atunci n-au dus la rezultate satisfacaoare.

In 1818, Champollion este numit bibliotecar la Grenoble, post pe care probabil chiar el si l-a dorit, de vreme ce, la scurt timp, se casatoreste cu White Rose, facand un menaj reusit, stabil si de lunga durata.

Aici, la biblioteca din Grenoble, are prilejul sa cerceteze papirusuri neintelese, aduse in Franta de soldatii lui Bonaparte. Erau texte redactate hieroglific.

Isi dadea sama cat de greu este sa descifrezi o scriere necunoscuta, intr-un sistem necunoscut, exprimat intr-o limba straveche. Prea multe necunoscute.

Piatra de la Rosette

Numai intamplarea a facut sa intre in posesia unui vestigiu istoric: piatra de la Rosette, un pietroi in toata regula, purtand pe el texte cu mesaj religios, politic, diplomatic, militar si civil.

Spre marele noroc al cercetatorului, a gasit ceea ce nici nu visa sa gaseasca: piatra de la Rosette era inscriptionata in doua limbi, iar unele pasaje in trei. Nu lipsea limba greaca, pe care o cunostea foarte bine.

Prin compararea textelor scrise in limba greaca si cele egiptene scrise cu hieroglife, Champollion a reusit destul de repede sa observe ca scrierea egipteana, pe care nu reusise nimeni s-o decripteze, consta dintr-un amestec de semne simbolice si altele fonetice.

Unele din ele aveau chiar valoare de litera. Astfel, un semn era marcat cu simbolul soarelui si el trebuia citit Ra, altul era valoare literei M, iar cel de al treilea semnifica un dublu S. Toate, insiruite, dadeau sensul RaMSS, ceea ce semnifica numele faraonului: Ramses.

Profesor la College de France

El a demonstrat ca scrierea egipteana, atat de complicata, nu este o colectie de pictograme si nici de litere sau silabe.

Este o aglomerare din toate si tocmai acest detaliu a impiedicat savantii vremii sa decripteze numeroasele texte, care zaceau neintelese in patrimonioul cultural al lumii.

Descoperirea lui Champollion a produs multa emotie in lumea academica a Europei. Bibliotecarul modest din Grenoble a primit fonduri sa intreprinda o calatorie de documentare in Egipt, unde s-a si deplasat in anii 1828-1829.

La intoarcere, statul francez l-a numit profesor la College de France, unde a functionat pana la sfarsitul vietii. A murit la 4 martie 1832, la Paris, unde a fost inmormantat. Pentru cinstirea memoriei lui, a fost instalata Acum 190 de ani, in ziua de 27 septembrie 1822, francezul Jean-Francois Champollion fremata de fericire, putand anunta lumii ca a reusit sa descifreze scrierea hieroglifica, anticul sistem egiptean de notare care, pana la acea data, ramasese o taina pentru cei mai pasionati cercetatori ai trecutului.

Un vindecator prezice nasterea unui baiat

O poveste stranie circula in legatura cu nasterea lui Champollion. Se spune ca mama lui, atunci in varsta de 47 de ani, suferea de reumatism, boala fiind atat de grava incat nu-si putea misca deloc articulatiile si era imobilizata la pat. Un vindecator a tratat-o cu ierburi si masaje, prevestindu-i totodata ca se va face bine si va naste un baiat.

La nici un an de la acest eveniment, ea a nascut intr-adevar baiatul, care urma sa decripteze scrierea egipteana. Copilul avea de mic aplicatii catre studiu. La cinci ani a invatat singur sa citeasca, descifrand literele dintr-o carte de rugaciuni, pe care o stia pe dinafara.

N-a fost un elev prea sarguicios, dar era dornic sa cunoasca trecutul istoric. Inca din adolescenta, ii uimea pe altii prin cunostintele sale in latina, greaca, araba, iar mai tarziu si in siriana si caldeeana. Le invatase ca autodidact.

Bibliotecar la Grenoble

Intamplator, l-a intlanit pe calugarul Dom Raphael de Monachis, unul din participantii la expeditiile lui Napoleon Bonaparte, de la care a aflat asemanarile izbitoare dintre limba copta, de care avea deja cunostinte, si cea a Egiptului antic.

Acesta este momentul cand ia drumul Parisului, unde va avea prilejul sa studieze temeinic limbile din sudul Mediteranei. Dar de aici si pana la descifrarea hieroglifelor, drumul era lung, iar cercetarile temeinice facute pana atunci n-au dus la rezultate satisfacaoare.

In 1818, Champollion este numit bibliotecar la Grenoble, post pe care probabil chiar el si l-a dorit, de vreme ce, la scurt timp, se casatoreste cu White Rose, facand un menaj reusit, stabil si de lunga durata.

Aici, la biblioteca din Grenoble, are prilejul sa cerceteze papirusuri neintelese, aduse in Franta de soldatii lui Bonaparte. Erau texte redactate hieroglific.

Isi dadea sama cat de greu este sa descifrezi o scriere necunoscuta, intr-un sistem necunoscut, exprimat intr-o limba straveche. Prea multe necunoscute.

Piatra de la Rosette

Numai intamplarea a facut sa intre in posesia unui vestigiu istoric: piatra de la Rosette, un pietroi in toata regula, purtand pe el texte cu mesaj religios, politic, diplomatic, militar si civil.

Spre marele noroc al cercetatorului, a gasit ceea ce nici nu visa sa gaseasca: piatra de la Rosette era inscriptionata in doua limbi, iar unele pasaje in trei. Nu lipsea limba greaca, pe care o cunostea foarte bine.

Prin compararea textelor scrise in limba greaca si cele egiptene scrise cu hieroglife, Champollion a reusit destul de repede sa observe ca scrierea egipteana, pe care nu reusise nimeni s-o decripteze, consta dintr-un amestec de semne simbolice si altele fonetice.

Unele din ele aveau chiar valoare de litera. Astfel, un semn era marcat cu simbolul soarelui si el trebuia citit Ra, altul era valoare literei M, iar cel de al treilea semnifica un dublu S. Toate, insiruite, dadeau sensul RaMSS, ceea ce semnifica numele faraonului: Ramses.

Profesor la College de France

El a demonstrat ca scrierea egipteana, atat de complicata, nu este o colectie de pictograme si nici de litere sau silabe.

Este o aglomerare din toate si tocmai acest detaliu a impiedicat savantii vremii sa decripteze numeroasele texte, care zaceau neintelese in patrimonioul cultural al lumii.

Descoperirea lui Champollion a produs multa emotie in lumea academica a Europei. Bibliotecarul modest din Grenoble a primit fonduri sa intreprinda o calatorie de documentare in Egipt, unde s-a si deplasat in anii 1828-1829.

La intoarcere, statul francez l-a numit profesor la College de France, unde a functionat pana la sfarsitul vietii. A murit la 4 martie 1832, la Paris, unde a fost inmormantat. Pentru cinstirea memoriei lui, a fost instalata pe un piedestal, in orasul natal Figeac, o copie fidela a pietrei de la Rosette. pe un piedestal, in orasul natal Figeac, o copie fidela a pietrei de la Rosette.