Echipele ARCA şi ExoMars s-au intâlnit pentru a discuta detalii tehnice despre pregătirea misiunii pe care Agenţia Spaţială Europeană (ESA) o va desfăşura pe Planeta Marte. Întâlnirea a durat o zi şi a avut loc la sediul central al ESA din Noordwijk, Olanda. Principalul motiv al întâlnirii a fost prezentarea viziunii ARCA asupra unor aspecte ale programului de testare pentru ExoMars.
Programul ExoMars va cuprinde două misiuni. În prima misiune, care va fi lansată în 2016, se va folosi o sondă interplanetară formată dintr-un vehicul care se va înscrie pe orbita planetei Marte şi un vehicul care va coborî pe suprafaţa planetei. În cea de-a doua misiune, care va fi lansată în 2018, se va folosi şi un rover, asemănător celui american Curiosity, aflat acum pe suprafaţa planetei rosii. Ambele misiuni vor fi lansate cu rachete ruseşti Proton.ARCA este o organizaţie non-guvernamentală, care promovează cercetarea aerospaţială .
Obiectivele echipei sunt:
- dezvoltarea motorului rachetă Executor,
- dezvoltarea avionului supersonic de transport IAR-111 pentru racheta Haas II
- câştigarea competiţiei de 30 milioane $, Google Lunar X Prize, utilizând ansamblul IAR-111/Haas II
- dezvoltarea rachetei orbitale Super Haas, capabilă să plaseze pe orbită sarcini utile de 2,5 tone.
- lansarea unui cosmonaut pe orbita terestră, până în anul 2025, cu lansatorul Super Haas.
-------------
Echipele ARCA şi ExoMars s-au intâlnit pentru a discuta detalii tehnice despre pregătirea misiunii pe care Agenţia Spaţială Europeană (ESA) o va desfăşura pe Planeta Marte.
Întâlnirea a durat o zi şi a avut loc la sediul central al ESA din Noordwijk, Olanda. Principalul motiv al întâlnirii a fost prezentarea viziunii ARCA asupra unor aspecte ale programului de testare pentru ExoMars.
Programul ExoMars va cuprinde două misiuni. În prima misiune, care va fi lansată în 2016, se va folosi o sondă interplanetară formată dintr-un vehicul care se va înscrie pe orbita planetei Marte şi un vehicul care va coborî pe suprafaţa planetei.
În cea de-a doua misiune, care va fi lansată în 2018, se va folosi şi un rover, asemănător celui american Curiosity, aflat acum pe suprafaţa planetei rosii. Ambele misiuni vor fi lansate cu rachete ruseşti Proton.
Mai multe modele de capsulă care să facă contact cu solul marţian, precum şi de roboţi care să exploreze suprafaţa planetei sunt testaţi de Agenţia Spaţială Europeană, în vederea misiunii marţiene care va începe în 2016.
Perioada dintre intrarea în atmosfera planetei şi contactul cu solul este una crucială, deoarece capsula trimisă pe Marte va atinge viteze de 5,83 de kilometri pe secundă, în timpul coborârii (peste Mach 30). Pentru a rezista la impactul cu solul, capsula trebuie să se stabilizeze şi să decelereze până la viteza de patru metri pe secundă.
De asemenea, capsula trebuie să reziste temperaturii de 1250 de grade Celsius, pe care o va atinge din cauza frecării cu atmosfera marţiană. Un alt impediment este faptul că atmosfera de pe Marte este mai redusă decât cea de pe Pământ, ceea ce face ca paraşutele folosite la decelerare să nu funcţioneze la fel de eficient ca în armosfera terestră.
Testele pentru această misiune au început în 2008, urmând să fie folosite tehnologii diferite de cele ale NASA.
ARCA (Agenţia Română pentru Cosmonautică şi Aeronautică) este o organizaţie non-guvernamentală, care promovează cercetarea aerospaţială şi este implicată în concursul Google Lunar X Prize, care presupune trimiterea unui satelit pe lună şi explorara acesteia cu un robot de către o organizaţie privată.
Întâlnirea a durat o zi şi a avut loc la sediul central al ESA din Noordwijk, Olanda. Principalul motiv al întâlnirii a fost prezentarea viziunii ARCA asupra unor aspecte ale programului de testare pentru ExoMars.
Programul ExoMars va cuprinde două misiuni. În prima misiune, care va fi lansată în 2016, se va folosi o sondă interplanetară formată dintr-un vehicul care se va înscrie pe orbita planetei Marte şi un vehicul care va coborî pe suprafaţa planetei.
În cea de-a doua misiune, care va fi lansată în 2018, se va folosi şi un rover, asemănător celui american Curiosity, aflat acum pe suprafaţa planetei rosii. Ambele misiuni vor fi lansate cu rachete ruseşti Proton.
Mai multe modele de capsulă care să facă contact cu solul marţian, precum şi de roboţi care să exploreze suprafaţa planetei sunt testaţi de Agenţia Spaţială Europeană, în vederea misiunii marţiene care va începe în 2016.
Perioada dintre intrarea în atmosfera planetei şi contactul cu solul este una crucială, deoarece capsula trimisă pe Marte va atinge viteze de 5,83 de kilometri pe secundă, în timpul coborârii (peste Mach 30). Pentru a rezista la impactul cu solul, capsula trebuie să se stabilizeze şi să decelereze până la viteza de patru metri pe secundă.
De asemenea, capsula trebuie să reziste temperaturii de 1250 de grade Celsius, pe care o va atinge din cauza frecării cu atmosfera marţiană. Un alt impediment este faptul că atmosfera de pe Marte este mai redusă decât cea de pe Pământ, ceea ce face ca paraşutele folosite la decelerare să nu funcţioneze la fel de eficient ca în armosfera terestră.
Testele pentru această misiune au început în 2008, urmând să fie folosite tehnologii diferite de cele ale NASA.
ARCA (Agenţia Română pentru Cosmonautică şi Aeronautică) este o organizaţie non-guvernamentală, care promovează cercetarea aerospaţială şi este implicată în concursul Google Lunar X Prize, care presupune trimiterea unui satelit pe lună şi explorara acesteia cu un robot de către o organizaţie privată.
No comments:
Post a Comment