Rit şi ritual funerar la geto-daci

Conţinutul specific şi caracterul predominant al religiei geto-dacilor constitue vreme îndelungată, şi continuă să rămână încă, unul dintre cele mai pasionante subiecte de discuţii şi prilej de aprige controverse ştiinţifice, în cadrul mai larg al preocupărilor îndreptate spre o cât mai bună cunoaştere a istoriei şi civilizaţiei dacice.

Obiceiurile şi practicile funerare reprezintă, în general, o proiecţie a credinţelor şi mentalităţilor oamenilor despre “lume de dincolo”. În funcţie de aceste “scenarii” ale comunităţilor umane vechi privind postexistenţa pământeană se stabilesc ritul funerar (incinerarea, înhumarea, expunerea sau aruncarea cadavrului), cât şi ritualurile (locul depunerii, forma gropii, inventarul, ofrandela, ceremoniile etc.). Uneori riturile şi ritualurile funerare pot depinde şi de vârsta, poziţia socială, sexul, împrejurările în care a decedat defunctul sau de afecţiunea cu totul deosebită faţă de acesta[1].

NASA a descoperit un crater de pe Lună acoperit parţial cu gheaţă

NASA a observat gheaţa în imaginile realizate craterului Shackleton, aflat la Polul Sud al satelitului nostru. 

Sonda Lunar Reconnaissance Orbiter (LRO) de la NASA a adus informaţii ce indică că gheaţa ar putea reprezenta 22% din materialul de la suprafaţa craterului. Cercetătorii au observat că fundul craterului este mai luminos decât al altora, sugerând prezenţa unei mici cantităţi de gheaţă. Această informaţie îi va ajuta pe experţi să înţeleagă formarea craterelor şi să studieze zonele necunoscute ale Lunii.

S-au împlinit 104 ani de la explozia misterioasă de la Tunguska

Pe 30 iunie s-au împlinit 104 ani de la misterioasa explozie din zona forestieră Tunguska, în mijlocul Siberiei. Aceasta a avut puterea a 15 megatone de TNT, aproximativ de 1000 de ori mai puternică decât bomba atomică de la Hiroshima.

Explozia din pădure a fost atât de puternică încât a fost simțită și auzită la mai bine de 1.500 de kilmetri depărtare, relatează Business Insider.

Localnicii atribuie fenomenul unor cauze supranaturale, unui zeu ce pedepsește răutatea oamenilor. Oamenii de știință, însă, consideră că a fost vorba de un meteorit.

Milky Way collision reverberating 100 million years later

A satellite galaxy or other massive object that passed through the Milky Way 100 million years ago was such a shock to the system that its many millions of stars are still showing the effects of the collision today, a team of Canadian and U.S. physicists has found.

Astrophysicist Lawrence Widrow of Queen's University in Kingston, Ont., and his colleagues looked at data for hundreds of thousands of stars in the Milky Way and found that the way they were moving within what is known as the disk of the galaxy indicated they had been disturbed in some way.

Un atlas vechi de 415 de ani, care a fost furat de la Biblioteca Regala din Suedia a fost gasit in America

Un atlas vechi de 415 ani, care a fost furat de la Biblioteca Regală a Suediei în urmă cu peste 10 ani, a fost regăsit în Statele Unite ale Americii şi restituit Suediei, a anunţat Gunilla Herdenberg, directoarea instituţiei, miercuri, la New York, informează AFP.

O galerie newyorkeză, după ce l-a cumpărat de la casa Sotheby's, la Londra, l-a scos apoi la vânzare, în iunie 2011, au explicat reprezentanţii cabinetului de avocatură Herrick, Feinstein, angajat de conducerea bibliotecii suedeze cu scopul de a recupera atlasul.

Mohenjo Daro: Could this ancient city be lost forever?

Pakistani officials say they are doing their best to save one of the most important archaeological sites in south Asia, Mohenjo Daro. But some experts fear the Bronze Age site could be lost unless radical steps are taken.

It is awe-inspiring to walk through a home built 4,500 years ago.

Especially one still very much recognisable as a house today, with front and back entrances, interconnecting rooms, neat fired brick walls - even a basic toilet and sewage outlet.

Aurul şi argintul dacilor au salvat Roma de la faliment

Nu mai este niciun secret faptul că romanii nu au venit în Dacia nici pentru a civiliza, nici pentru a culturaliza sau a stabili relaţii comerciale cu poporul acestei ţări, ci doar pentru jaf, binecunoscute fiind, încă din antichitate, resursele de aur si argint ale dacilor.

Dacă plasăm perioada războaielor dintre daci şi romani în contextul economic în care se afla Roma la acel moment, atunci vom întelege uşor că, fără aurul dacic, o prăbuşire financiară a acesteia era inevitabilă.

Jaful executat de romani, începând cu momentul finalului luptelor, în 106, se ridică, la valorile de astăzi la miliarde de euro şi el poate fi surprins în două etape: prima reprezentată de aurul însuşit de romani imediat după înfrângerea dacilor şi moartea lui Decebal şi cea de-a doua etapă reprezentată de exploatarea minelor până la retragerea aureliană.