Puncte slabe ale cercetării observaţionale

Până acum, cercetarea observaţională sună bine. Este relativ uşoară (tot ce faci este să strângi date) şi dacă eşti suficient de norocos încât să descoperi corelaţii puternice între informaţii, poţi face predicţii importante. Acum ne întoarcem la tema gândirii critice.

Este timpul să vorbim despre unele puncte slabe sau lucruri care ar putea să nu meargă bine atunci când interpretăm cercetările observaţionale.

Problema validităţii externe

Un aspect important îl constituie validitatea externă. Datele adunate de la o populaţie se aplică exact şi pentru altă populaţie? Nu putem să presupunem, pur şi simplu. Am întâlnit o asemenea problemă de validitate externă când am vorbit despre relaţia dintre nivelul consumului de alcool şi notele mici. La University of Illinois există o corelaţie puternică, însă la Virginia Tech corelaţia era mai slabă. S-ar putea să nu existe nicio corelaţie în Franţa. O descoperire care nu este corectă în cazul unei populaţii diferite are validitate externă redusă.

Problema validităţii externe poate fi relevantă oricând generalizăm între două grupuri. A generaliza înseamnă a trata două lucruri diferite în acelaşi mod. A generaliza între două grupuri înseamnă a presupune că rezultatele obţinute în cadrul unui grup vor fi corecte şi pentru celălalt grup. Dacă grupurile prezintă diferenţe importante, presupunerea s-ar putea să fie falsă. În acest caz, predicţiile bazate pe datele dintr-un grup s-ar putea să nu se aplice şi pentru celălalt grup.

http://www.scientia.ro/homo-humanus/107-introducere-in-psihologie-de-russ-dewey/3781-puncte-slabe-ale-cercetarii-observatonale.html