Oamenii de ştiinţă nu pot călători departe în spaţiul cosmic, aşa cum Columb a navigat şi descoperit America. Cercetătorii de la Univ. Case Western Reserve şi două instituţii partenere au găsit o metodă de a cartografia întinderea şi structura universului.
Această tehnică (care se ghidează după lumina quasarilor), combinată cu speranţa descoperirii a milioane de quasari distanţi în decada următoare, ar putea produce o perspectivă inedită asupra trecutului cosmosului, foarte aproape de perioada de după marea explozie, când Universul avea doar o fracţiune minusculă din mărimea pe care o are în prezent.
Această tehnică (care se ghidează după lumina quasarilor), combinată cu speranţa descoperirii a milioane de quasari distanţi în decada următoare, ar putea produce o perspectivă inedită asupra trecutului cosmosului, foarte aproape de perioada de după marea explozie, când Universul avea doar o fracţiune minusculă din mărimea pe care o are în prezent.
Cercetătorii au descoperit cheia în timp ce analizau lumina vizibilă primită de la un grup mic de quasari.
Tiparele de variaţie a luminii în timp, atunci când erau corectate cu deplasarea spre roşu a quasarului, s-au dovedit coerente de la un quasar la altul. Această deplasare spre roşu apare deoarece expansiunea Universului îndepărtează odată cu ea şi quasarii observaţi, făcând astfel ca lumina venită de la ei să apară mai roşie (de aici şi termenul de “deplasare spre roşu”) şi, de asemenea, făcând ca variaţiile în timp să apară mai lent.
Analizând acest aspect pe toate părţile, prin măsurarea ratei de variaţie a luminii aparente a unui quasar şi comparând această rată cu variaţia ratei standard a grupului de quasari investigaţi, cercetătorii au putut să deducă deplasarea spre roşu a quasarilor.
Cunoaşterea deplasării spre roşu a quasarilor a permis cercetătorilor să calculeze mărimea relativă a Universului la momentul când lumina a fost emisă, comparativ cu mărimea Universului de azi.
No comments:
Post a Comment