Hesiod – poetul ţăran

Câţiva biografi ai lui Homer au povestit că, în afară de a scrie poezii, el îşi petrecea timpul şi dându-şi cu părerea despre ale altora, ca preşedinte al comisiilor pentru decernarea premiilor literare care, şi în acele vremuri – după cum se vede – îi terorizau pe oameni sau cel puţin pe greci; la unul din aceste concursuri, el l-ar fi premiat şi pe Hesiod, care de fapt venea pe locul doi în dragostea şi stima cetăţenilor. Dar nu e nimic adevărat, pentru că între Homer şi Hesiod se scurseseră cel puţin două veacuri. Însă nouă ne place s-o credem.

Şi apoi atenienii, care au avut limba cea mai otrăvită din toată lumea clasică, socoteau Beoţia, unde trăise Hesiod, drept patria ţăranilor şi a mocofanilor, şi au făcut din cuvântul „beoţian” sinonimul lui ,,nătărău”, deşi beoţieni au fost şi unele personalităţi de seamă, ca Epaminonda, Pindar şi Plutarh.

Sonchis din Sais

Sonchis din Sais (greacă: Σῶγχις ὁ Σαΐτης) a fost un preot egiptean din secolul al VI-lea î.Hr. care este menționat în scrierile grecești pentru relatările sale despre Atlantida. Statutul său de figură istorică este o chestiune dezbătută.

În dialogurile dintre Timaios și Critias ale lui Platon, scrise în jurul anului de 360 î.Hr., se referă (prin vocea lui Critias) cum Solon, om de stat atenian, (638 - 558 î.Hr.), a călătorit în Egipt și în orașul Sais i-a întâlnit pe preoții zeiței Neith. Un preot în vârstă îi relatează că acum 9.000 de ani, Atena a fost în conflict cu o mare putere, Atlantida, care a fost distrusă de o catastrofă.

Plutarh - Viețile paralele

Bunicul lui Antoniu a fost oratorul Antoniu, partizan al lui Sylla, pe care l-a ucis Marius. Tatăl sau, Antoniu, numit şi Cretanul , n-a fost om de frunte întreburile politice nici un nume faimos; a fost om de ispravă, însă, cinstit si tare filotim.cum se poate vedea din întâmplarea următoare: n-avea cine ştie ce bogăţii şi de aceea nevasta-l silea să fie mai strâns la mână. 

Veni odată un prieten şi-i ceru împrumut o sumă. El bani n-avea, dar îi porunci unui rob din casa să pună apă într-un pahar de argint şi să i-l aducă, îi aduse robul apa şi dânsul îşi săpuni barba ca şi cum ar fi vrut să se radă.îi făcu drum apoirobului din odaie după altă treabă şi-i dădu paharul prietenului zicându-i să facă ce-o vrea cu el. Văzu însă că se face multă zarvă în casă pentru paharul acela şică nevasta sa, mânioasă, e gata să pună la cazne robii, îi mărturisi fapta si-o rugă să-lierte.

Regina Tomiris de la Internet la Herodot si invers

„Ca zece morţi deodată durerile iubirii-s –

Cu-acele morţi în suflet, eu te iubesc, Tomiris.” 

Mihai Eminescu, Gemenii

Antrenat de entuziasmul tineresc al copiilor şi nepoţilor mei, am pornit în amonte pe firul istoriei, am căutat pe Internet numele reginei Tomiris şi am găsit circa 15.000 de referinţe pentru prima variantă grafică şi alte 35.000 pentru varianta Tomyris. Apoi, am cercetat, timp de mai multe săptămâni, o parte din cele peste 50.000 de referinţe, în multe dintre limbile lumii, şi am descoperit că regina massageţilor este revendicată, în diverse forme, de istoria străveche a mai multor popoare şi ţări: Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Kazahstan, România, Rusia şi Ucraina.