În primăvara anului 399, sosirea la Pireu a navei carese întorcea de la Delos, unde în fiecare an era trimisă oambasadă sacră pentru a comemora victoria lui Theseu asupra Minotaurului, a fost întâmpinată de discipolii lui Socrate cu mare durere: ea însemna, într-adevăr, căpedeapsa cu moartea pronunţată de tribunalul popular împotriva bătrânului ale cărui lecţii le urmau străluciţiitineri ai Atenei, pedeapsă a cărei execuţie fusese amânatăcu o lună, conform legii, urma să fie dusă la îndeplinire. Adoua zi, filozoful avea să bea otrava în mijlocul discipolilor săi, iar moartea lui exemplară avea să stârneascăadmiraţia secole de-a rândul.
Socrate era un cetăţean atenian, iar Atena odemocraţie care se recunoştea în afirmaţia a douăprincipii: egalitatea în faţa legii a tuturor celor care făceauparte din comunitatea civică şi libertatea care permiteafiecăruia să trăiască, să-şi crească fiii, să gândească dupămintea lui. Cele două principii fuseseră ferm susţinute îndiscursul pe care istoricul Tucidide îl pune pe seamaomului reprezentând simbolul acestei democraţii, Pericle.
6114961 Mosse Claude Procesul Lui Socrate
No comments:
Post a Comment