Ads 468x60px

marți, 6 noiembrie 2012

Marile biblioteci antice pierdute ale omenirii

Lumea a uitat, s-a inecat profund in jurnalismul cotidian, in uriasul spatiu al www-ului. Intr-o era digitala cine mai citeste, cine mai frunzareste cartile, cine le mai cauta, cine le mai acorda atentie?

Anticariatele au disparut, librariile s-au transformat in mici capuse intelectuale (exista si exceptii, desigur) care profita din plin de noua era media si de descoperirea marketing-ului agresiv, a targetarii pietei, a consumului, a trend-ului, etc.

Totul a devenit minimalist, totul se face la comanda de parca cartea insasi ar fi un produs ordinar, unul despre care s-ar putea spune ca exista cerere si oferta. De la marile colectii la best-seller, de la cartile pentru copii la aceasta tendinta moderna adolescentina spre vampirism, licantropism, vrajitorie si altele asemenea, cartile se publica in tiraje imense pentru ca sunt citite de mase.

Vom incerca in episoadele care urmeaza acestei prezentari sa aratam lumii intregi izvoarele pierdute ale cunoasterii – vechile biblioteci antice – care au pierit de-a lungul timpului prin foc si sabie din cauza semenilor nostri.

Veti vedea mii de volume disparand pentru totdeauna, surse unice stranse de-a lungul timpului in arhive care au fost ingropate pentru noi. Scriitori si intelepciune populara apartinand zecilor de culturi si rase de pe pamant care au cazut prada nebuniei omenesti, revoltelor, viciului, barbariei. Puteti citi in continuare, articolele din aceasta serie.

Lumea si cartea

În primele civilizatii, bibliotecile ca institutii de cultura cu functionalitati multiple privind colectarea, adapostirea, tezaurizarea culturii si civilizatiei umane, asa cum acestea au fost cuprinse în paginile unor carti, (daca dam cuvântului un sens generic de document general), au fost o sursa de singulara importanta în sprijinul cunoasterii.

Atena, Alexandria, Pergam, Roma – au devenit centre culturale si datorita bibliotecilor lor. In Evul Mediu la Constantinopol cartile ramase sunt privite ca niste comori, in catedralele din Paris si Chartres, Spania la Toledo (urmand modelul Bagdad).


Biblioteca din Ugarit

Ugarit a fost un vechi oras-port din estul Mediteranei, aflat la 11 kilometri nord de Latakia in nordul Siriei. In acest loc s-au descoperit dovezi arheologice ce au aratat ca asezarea exista inca de acum 8000 de ani.

Pe langa ruinele orasului, s-au descoperit o serie de texte religioase, scrise in alfabetul ugaritic. Alfabetul ugaritic este o forma de scriere cu cuneiforme, continand 30 de litere, a limbii ugaritice, o limba disparuta din ramura de nord-vest a limbilor semitice.

Alfabetul ugaritic a fost folosit de limbi foarte diferite, dar distrugerea civilizatiei ugaritice si lipsa argilei au dus la disparitia rapida a acestei scrieri. Alfabetul ugaritic dateaza din 1200 i.en, cu 200 de ani mai vechi decat cel fenician, cel considerat ca ar sta la originea tuturor alfabetelor.

Biblioteca lui Assurbanipal

Biblioteca lui Assurbanipal din Ninive (aproape de modernul Mosul, Irak) a fost una dintre cele mai mari si poate prima blibioteca moderna, impartita in mai multe camere, textele fiind grupate dupa subiect. Intr-unele camere se gaseau texte despre istorie, in altele descpre religie si magie, geografie, poezie sau chiar stiinta. Fiecare grup de tablite continea o mica descriere afisata langa intrarea in camere pentru a identifica mai rapid continutul.

Biblioteca Assurbanipal a fost denumita astfel dupa regele Imperiului Neo-Asirian, Assurbunipal (668-627 i.en). Biblioteca contine peste 30.000 de tablite datand din secolul VII i.en. Poate cel mai cunoscut text descoperit aici este faimoasa epopee a lui Gilgamesh. Tablitele au fost descoperite in situl arheologic Kouyunjik, in nordul Mesopotamiei (Irak-ul de astazi).

Biblioteca din Alexandria

Numele celebrei Biblioteci din Alexandria evoca imaginea unui trecut glorios, o mostenire comuna umanitatii, nu doar Greciei si Egiptului. Pentru ca a fost într-adevar acea biblioteca antica care a ridicat standardele peste timp, aceasta a renascut din cenusa. A reprezentat intr-adevar cea mai mare aventura a intelectului uman.

Biblioteca Regala reprezenta unul din cele mai mari depozite de texte literare, politice, juridice, economice, academice, filozofice si religioase de pe glob.

Cu 2300 de ani în urma, Alexandru cel Mare, elev al lui Aristotel, a adus visul sau de cultura si de cucerire, de a uni lumea si lansarea unei noi ere în tara atemporala a Egiptului antic.

Arderea Bibliotecii din Alexandria

Pierderea celei mai mari arhive de surse si de cunostinte din lumea antica, Biblioteca din Alexandria, a fost plânsa de toate vârstele. Dar cum si de ce a fost pierduta este înca un mister. Misterul nu exista din cauza lipsei de suspecti, ci din cauza unui exces.

Alexandria a fost fondata în Egipt de catre Alexandru cel Mare. Succesorul lui s-a numit Faraon ca, Ptolomeu al II-lea Soter, a fondat Muzeul Regal sau Biblioteca din Alexandria în 283 î.Hr. Muzeul a fost un altar inchinat muzelor modelat dupa Liceul lui Aristotel în Atena. Muzeul a fost un loc de studiu care a inclus zone de curs, gradini, o gradina zoologica, si altare pentru fiecare dintre cele noua muze, precum si Biblioteca în sine.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu