Ads 468x60px

duminică, 29 iulie 2012

Perseidele - „ploaia de stele căzătoare”

În luna august sunt cele mai bune condiţii pentru observaţii astronomice şi în acelaşi timp este şi perioada optimă când putem să observăm cel mai cunoscut curent de meteori  Perseidele sau „ploaia de stele căzătoare” cum mai este şi denumirea populară.

Ca să înţelegem mai bine ce reprezintă curenţii meteorici, o sa definim principalii termeni ce fac subiectul acestui articol.

Meteor, reprezintă fenomenul luminos pe cer sub forma unei dâre de lumină, produs la trecerea cu viteză foarte mare (între 10 şi 70 km pe sec.) prin atmosfera terestră a unui meteoroid. Acest fenomen apare la altitudinea de 80 – 120 de km şi are denumirea populară de „stea cazătoare”.

Meteoriod – corp cosmic de mici dimensiuni ce evoluează în spaţiu în afara atmosferei terestre. Se consideră că aceste corpuri cereşti provin din dezintegrarea cometelor sau din ciocnirea asteroizilor.

Meteorit – corp de origine cosmică ce cade pe suprafaţa Pământului sau a altui corp ceresc, producând de obicei, un crater de impact. În concluzie conform definiţiilor de mai sus un corp ceresc solid, de mici dimensiuni, poate avea trei denumiri, în funcţie de mediul în care evoluează: meteoroid în mişcarea s-a prin spaţiul cosmic, meteor în momentul în care intră în atmosfera terestră, se aprinde şi arde şi meteorit dacă nu arde în întregime şi cade pe sol.

Curenţii meteorici apar atunci când un număr mai mare de meteoroizi se află poziţionaţi în spaţiu, iar Pământul se intersectează şi dă naştere fenomenului de „ploaie de stele căzătoare”. Fenomenul apare la întălnirea periodică a Pământului cu materia aflată pe orbitele unor comete. Curentul de meteori primeşte denumirea constelaţiei unde se află radiantul (punctul de pe cer de unde vin aparent meteorii, datorită efectului de perspectivă) în perioada maximului de activitate, de exemplu Lyride din constelaţia Lira, Geminide din constelaţia Gemini sau în cazul Perseidelor din constelaţia Perseu sau Perseus.

Se pare că originea curentului de meteori Perseide este în strânsă legătură cu trecerea la periheliu a cometei Swift-Tuttle în anul 1992. Această cometă are o perioadă de revoluţie în jurul soarelui de 130 de ani. În felul acesta fragmentele de praf şi piatră rămase pe orbita acestei comete (adică meteoroizii)  se interesectează perioadic în luna august cu Pământul, şi în  consecinţă în fiecare an în perioada 11 – 13 august avem maximul curentului de meteori – Perseide.

Anul acesta, pentru ţara noastră maximul este este undeva în după amiaza zilei de 12 august, asta înseamnă că nu putem observa maximul acestui fenomen astronomic.

Cu toate acestea în noaptea de 11 spre 12 august, când condiţiile de observare a  acestui fenomen sunt mai bune, Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad va fi deschis pentru public, în intervalul orar 21: 00 - 4:00.

Aspectul cerului în luna august 2012

Luna august este cea mai potrivită lună pentru observaţii astronomice, tabere de astronomie şi alte activităţi dedicate acestui domeniu. Constelaţiile vizibile în luna august sunt cele specifice anotimpului de vară, cum ar fi: Lebăda cu steua Deneb, Lira cu steaua Vega, Vulturul cu steaua Altair. Împreună cele trei stele formează o configuraţie numită triunghiul de vară ce se observă seara, sus pe cer, după lăsarea întunericului.

La miezul nopţii observăm spre est şi nord, constelaţiile cerului de toamnă, Pegas, Andromeda, Cassiopeia, etc.

Răsăritul şi apusul Soarelui în luna august 2012

La începutul lunii august, Soarele va răsare la 5:51 şi va apune la 20:39, iar la finalul lunii, Soarele va răsare la 6:29 şi va apune la 19:49.

Alte fenomene astronomice în luna august 2012

2 august, ora 13:20 – Saturn în conjuncţie cu steaua Spica – seara;
10 august, ora 14:00 – Soarele intră în constelaţia Leul;
11 august, ora 23:25 – Luna în conjuncţie cu planeta Jupiter – dimineaţa;
12 august, ora 14:50 – Maximul curentului de meteori Perseide (ZHR = 100) – toată noaptea;
13 august, ora 22:42 – Luna în conjuncţie cu planeta Venus – dimineaţa;
14 august, ora 1:42 – Marte în conjuncţie cu steaua Spica – seara;
15 august, ora 12:59 – Venus la elongaţie vestică maximă – dimineaţa;
15 august, ora 20:41 – Marte în conjuncţie cu planeta Saturn – seara;
16 august, ora 14:59 – Mercur la elongaţie vestică maximă – dimineaţa;
18 august, ora 18:30 – Mercur în conjuncţie cu roiul deschis M 44 – dimineaţa;
22 august, ora 10:50 – Luna în conjuncţie cu planeta Marte – seara;
24 august, ora 13:54 – Neptun la opoziţie – toată noaptea.


Fazele Lunii

2 august, ora 6:27 – Lună Plină;
9 august, ora 21:55 – Ultimul Pătrar;
17 august, ora 18:55 – Lună Nouă;
24 august, ora 16:53 – Primul Pătrar;
31 august, ora 16:58 – Lună Plină.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu