Anticul oras Baalbek ascunde unul dintre cele mai mari mistere ale arheologiei, amplasat la est de răul Litani in valea Bekaa din estul Libanului de azi, este celebru pentru impresionantele ruine ale templelor construite de către romani.
Oraşul era cunoscut pe vremea romanilor sub numele de Heliopolis, aici romanii au ridicat un complex alcatuit din trei temple dedicate lui Jupiter Bacchus si Venus, acestea fiind printre cele mai mari si mai grandioase temple de acest fel.
Sunt lucrări arhitecturale magnifice care abunda in detalii fiind bogat ornamentate, insă dincolo de frumuseţea acestora ce intriga cel mai mult este uriaşa platforma de piatra pe care au fost construite. Aceasta platforma este realizata din cele mai mari blocuri prelucrate din piatra care au fost folosite la o constructie din toata istoria cunoscuta de pe Terra si este mai veche cu cateva mii de ani decăt templele amplasate deasupra acesteia. (ca un fapt divers cel mai mare bloc de piatra gasit intr-o cariera in apropierea Baalbekului cântăreşte 1200 tone si are o lungime de 64 de picioare.)
Analizând aceasta construcţie nu poti să nu te întrebi cum au putut oamenii din antichitate să transporte aceste blocuri uriaşe şi să le asambleze cu aşa mare precizie, astfel incăt de multe ori între îmbinari să nu poti introduce nici macar o coala de hartie, in plus tehnologia secolului 21 nu ar fi in stare să reproduca aceasta construcţie decăt cu costuri enorme, deci rămâne întrebarea: Cum s-a realizat aceasta?
Cum au putut urnii aceste bucati immense pentru a realiza o atat de precisa construcţie care cântăreşte aproximativ 5.000.000 tone? Este un adevăr că istoria antică a Pământului ascunde inca multe mistere care deliberat rămân la acest stadiu. De aici este foarte usor să-ţi dai drumul imaginaţiei, in căutarea răspunsului la aceste intrebari au apărut tot felul de teorii, una dintre acestea susţine ca este vorba de o platforma folosită de către navele extraterestre, o alta emite ipoteza ca Baalbek a fost construit de către giganti (de a căror existenta vorbeste si Biblia).
La marginea de vest a platformei se afla incorporate trei dintre cele mai mari blocuri de piatra identificate in întreaga istorie a omenirii. Transportul si montarea acestora ar fi o problema chiar si pentru tehnica avansata de azi. In ciuda tehnicii avansate pe care o posedau romanii nicăieri altundeva in vastul imperiu realizat de aceştea nu a mai fost identificat ceva similar. Aceasta fundaţie a templelor din Baalbeck, in special acele blocuri immense numite Trilithon rămân un mare mister al antichitătii. (sub ruinele templului lui Jupiter s-au identificat 25 de blocuri fiecare cantarind cam 450 de tone, iar cele trei blocuri Trilithon cantaresc fiecare in jur de 1000 de tone, pentru a avea un termen de comparative cel mai mare bloc de piatra folosit in Egipt la constructia piramidei din Giza cântărea doar 80 de tone)
Documentarul atasat trateaza aceasta problema, de data aceasta m-am gândit sa fac un rezumat renunţand la traducerea cuvânt cu cuvânt…deci:
La început comentatorul precizeaza că sub ruinele orasului Heliopolis întemeiat de către Alexandru Macedon in secolul IV BC in cinstea lui Zeus se afla o constructie mult mai veche (aproximativ 9000 de ani) este vorba de anticul oras Baalbek, denumit in cinstea regelui Baal un zeu al vieţii al cerului si al soarelui venerat de către fenicieni. Fiind un loc de cult al fenicienilor, grecii si romanii au păstrat aceasta traditie construind aici lăcasuri pentru venerarea propriilor zeitaţi. Apoi se face referire la vechimea locului şi la ipoteza că aici ar fi fost o platforma de aterizare a navelor extraterestre., în sprijinul acestora invocă faptul ca nici o civilizatie terestra nu ar fi fost in stare sa mute si sa asambleze cu aşa precizie acele blocuri uriaşe. În sprijinul acestei teorii cei ce au realizat acest documentar fac trimitere la existenta unor tăblite de lut sumeriene scrise cu caractere cuneiforme în care un anumit Gilldemesh spune că a vazut cum din Baalbeck se înalţau spre cer obiecte ciudate si face referire la Baalbeck ca fiind cunoscut şi sub denumirea de “locul de aterizare”” Ciudată este si asemanarea cu platforma pe care sunt construite vechile construcţii din Ierusalim, fapt ce ne duce cu gândul că acest loc nu a fost singular.
Analizând aceasta construcţie nu poti să nu te întrebi cum au putut oamenii din antichitate să transporte aceste blocuri uriaşe şi să le asambleze cu aşa mare precizie, astfel incăt de multe ori între îmbinari să nu poti introduce nici macar o coala de hartie, in plus tehnologia secolului 21 nu ar fi in stare să reproduca aceasta construcţie decăt cu costuri enorme, deci rămâne întrebarea: Cum s-a realizat aceasta?
Cum au putut urnii aceste bucati immense pentru a realiza o atat de precisa construcţie care cântăreşte aproximativ 5.000.000 tone? Este un adevăr că istoria antică a Pământului ascunde inca multe mistere care deliberat rămân la acest stadiu. De aici este foarte usor să-ţi dai drumul imaginaţiei, in căutarea răspunsului la aceste intrebari au apărut tot felul de teorii, una dintre acestea susţine ca este vorba de o platforma folosită de către navele extraterestre, o alta emite ipoteza ca Baalbek a fost construit de către giganti (de a căror existenta vorbeste si Biblia).
La marginea de vest a platformei se afla incorporate trei dintre cele mai mari blocuri de piatra identificate in întreaga istorie a omenirii. Transportul si montarea acestora ar fi o problema chiar si pentru tehnica avansata de azi. In ciuda tehnicii avansate pe care o posedau romanii nicăieri altundeva in vastul imperiu realizat de aceştea nu a mai fost identificat ceva similar. Aceasta fundaţie a templelor din Baalbeck, in special acele blocuri immense numite Trilithon rămân un mare mister al antichitătii. (sub ruinele templului lui Jupiter s-au identificat 25 de blocuri fiecare cantarind cam 450 de tone, iar cele trei blocuri Trilithon cantaresc fiecare in jur de 1000 de tone, pentru a avea un termen de comparative cel mai mare bloc de piatra folosit in Egipt la constructia piramidei din Giza cântărea doar 80 de tone)
Documentarul atasat trateaza aceasta problema, de data aceasta m-am gândit sa fac un rezumat renunţand la traducerea cuvânt cu cuvânt…deci:
La început comentatorul precizeaza că sub ruinele orasului Heliopolis întemeiat de către Alexandru Macedon in secolul IV BC in cinstea lui Zeus se afla o constructie mult mai veche (aproximativ 9000 de ani) este vorba de anticul oras Baalbek, denumit in cinstea regelui Baal un zeu al vieţii al cerului si al soarelui venerat de către fenicieni. Fiind un loc de cult al fenicienilor, grecii si romanii au păstrat aceasta traditie construind aici lăcasuri pentru venerarea propriilor zeitaţi. Apoi se face referire la vechimea locului şi la ipoteza că aici ar fi fost o platforma de aterizare a navelor extraterestre., în sprijinul acestora invocă faptul ca nici o civilizatie terestra nu ar fi fost in stare sa mute si sa asambleze cu aşa precizie acele blocuri uriaşe. În sprijinul acestei teorii cei ce au realizat acest documentar fac trimitere la existenta unor tăblite de lut sumeriene scrise cu caractere cuneiforme în care un anumit Gilldemesh spune că a vazut cum din Baalbeck se înalţau spre cer obiecte ciudate si face referire la Baalbeck ca fiind cunoscut şi sub denumirea de “locul de aterizare”” Ciudată este si asemanarea cu platforma pe care sunt construite vechile construcţii din Ierusalim, fapt ce ne duce cu gândul că acest loc nu a fost singular.
No comments:
Post a Comment