Ads 468x60px

Wednesday, July 11, 2012

”Bacteria discordiei”, din nou în atenție

Controversa iscată în jurul unei bacterii capabile să asimileze arsenic - și nu fosfor – pentru a supraviețui, a fost reaprinsă ieri, prin publicarea a două studii științifice care contrazic această descoperire, anterior considerată confirmată.

Unul dintre studii a implicat replicarea experimentului original, din 2010, în laboratorul Rosemary Redfield, al Universității British Columbia. Autorii canadieni au conchis că nu există dovezi potrivit cărora bacteria GFAJ-1 ar folosi arsenic în metabolism. La aceeași concluzie au ajuns, în urma unui experiment similar, și microbiologii Institutului Tehnologic Federal al Elveției. Ambele studii au fost publicate online de către revista Science, aceeași care în decembrie 2010 tipărise un document științific care susținea contrariul.

Microorganismul din centrul controversei a fost descris de cercetătorii care l-au descoperit și studiat că este ”o nouă formă de viață” – o afirmație extraordinară în sine. Asta pentru că toate formele de viață cunoscute ”consumă” doar șase elemente considerate esențiale: oxigen, carbon, hidrogen, azot, fosfor și sulf. În niciun caz arsenic, care este toxic. Studiul inițial afirma că GFAJ-1 poate substitui complet, în procesul de creștere, fosforul cu arsenic

Date fiind implicațiile majore ale unei astfel de descoperiri, evident că mai mulți oameni de știință au ținut s-o investigheze personal. Pînă acum, două studii și opt analize tehnice ulterioare au infirmat cercetarea inițială, arătând că, deși GFAJ-1 are o toleranță neobișnuit de mare la arsenic, metabolismul bacteriei tot are nevoie de fosfor. Deci nu este ”o nouă formă de viață”, ci una care se înscrie în tiparele cunoscute.

Și totuși, studiul inițial, semnat de o echipă a USGS condusă de Felisa Wolfe-Simon, nu a fost retras – cum ar implica procedura normală. Ginger Pinholster, din partea Asociației Americane pentru Progresul Științei, editorul revistei Science, explică de ce: ”în mod ideal, o erată sau orice fel de adăugire în acest sens trebuie inițiată de către autori”. ”Probabil că Felisa Wolfe-Simon și colegii săi au nevoie de timp pentru a revizui aceste studii (noi) și să tragă concluziile care se impun”, a adăugat Pinholster.

Dar Felisa Wolfe-Simon a răspuns deja multora dintre criticile formulate anterior publicării celor două studii noi, menținându-și poziția atât ân paginile Science, cât și în presa generalistă, unde ajunsese controversa. Dezbaterea continuă.

No comments:

Post a Comment