A pulsar with a tremendous hiccup

Max Planck scientists discover a young and energetic neutron star with unusually irregular rotation

Pulsars are superlative cosmic beacons. These compact neutron stars rotate about their axes many times per second, emitting radio waves and gamma radiation into space.  Using ingenious data analysis methods, researchers from the Max Planck Institutes for Gravitational Physics and for Radio Astronomy, in an international collaboration, dug a very special gamma-ray pulsar out of data from the Fermi Gamma-ray Space Telescope. The pulsar J1838-0537 is radio-quiet, very young, and, during the observation period, experienced the strongest rotation glitch ever observed for a gamma-ray-only pulsar.

Viaţa şi opera lui Platon

Platon (427-347 î.e.n.). Numele adevărat a lui Platon este Aristokeles. A fost numit Platon datotită chipului său viguros. Descendent dintr-o familie nobilă – după mamă înrudit cu Solon şi după tată din neamul regesc al codrizilor – Platon primeşte o educaţie aleasă. în tinereţe s-a ocupat de poezie şi pictură.

La vîrsta de 20 de ani, venind să participe la un concurs de poezie l-a întîlnit şi l-a ascultat pe Socrate. Puternic impresionat de înţelepciunea acestuia, el se dezice pentru totdeuna de poezie şi devine elevul lui Socrate şi nu l-a mai părăsit pînă la moartea acestuia în anul 399. Zguduit adînc de moartea iubitului său învîţător, Platon pleacă într-un şir de călătorii.

Turnul Babel de Pieter Bruegel sau despre moartea unui „oraș-inimă”

În tabloul său Turnul Babel, pictat în 1563, Pieter Bruegel cel Bătrân presimte moartea „orașului-inimă” Anvers. Ce este un „oraș-inimă”? Celebrul viitorolog Jacques Attali, în cartea sa Scurtă istorie a viitorului, susține ideea că ordinea capitalistă a pornit de la o serie de „orașe-inimă”, adică orașe în care s-a întrunit o clasă creativă de armatori, industriași, negustori, tehnicieni, oameni de finanțe, clasă caracterizată prin gustul pentru nou și pasiunea pentru descoperiri. 

Viața unui „oraș-inimă”, susține Attali, durează până când o criză ori un război duce la înlocuirea unei „inimi” cu alta. „Inima” obosește atunci când trebuie să consacre prea multe resurse pentru a se apăra de dușmanii din interior și din afară.

Ce spun izvoarele despre „statul dacilor”

Problema statalităţii la daco-geţi a făcut să curgă foarte multă cerneală. Discuţiile pe marginea apariţiei, a formării unui stat dacic au fost aprinse între specialişti. Unii dintre ei au fost aprigi susţinători şi apărători ai statalităţii. Alţii au fost mai sceptici. Au existat şi unii care n-au acceptat-o.

Deci, de la bun început, nu există, nici pe departe, o umanimitate în ceea ce priveşte ideea statului la daci. Chiar printre autorii, de altfel specialişti remarcabili, care susţin existenţa statului există controverse legate de momentul începuturilor, a originii, întinderii statului etc.  Coerenţa lipseşte, controversele au fost prezente.