Geneticists Estimate Publication Date of The Iliad

Scientists who decode the genetic history of humans by tracking how genes mutate have applied the same technique to one of the Western world's most ancient and celebrated texts to uncover the date it was first written.

The text is Homer's "Iliad," and Homer -- if there was such a person -- probably wrote it in 762 B.C., give or take 50 years, the researchers found. The "Iliad" tells the story of the Trojan War -- if there was such a war -- with Greeks battling Trojans.

Hesiod – poetul ţăran

Câţiva biografi ai lui Homer au povestit că, în afară de a scrie poezii, el îşi petrecea timpul şi dându-şi cu părerea despre ale altora, ca preşedinte al comisiilor pentru decernarea premiilor literare care, şi în acele vremuri – după cum se vede – îi terorizau pe oameni sau cel puţin pe greci; la unul din aceste concursuri, el l-ar fi premiat şi pe Hesiod, care de fapt venea pe locul doi în dragostea şi stima cetăţenilor. Dar nu e nimic adevărat, pentru că între Homer şi Hesiod se scurseseră cel puţin două veacuri. Însă nouă ne place s-o credem.

Şi apoi atenienii, care au avut limba cea mai otrăvită din toată lumea clasică, socoteau Beoţia, unde trăise Hesiod, drept patria ţăranilor şi a mocofanilor, şi au făcut din cuvântul „beoţian” sinonimul lui ,,nătărău”, deşi beoţieni au fost şi unele personalităţi de seamă, ca Epaminonda, Pindar şi Plutarh.

Heinrich Schliemann's excavations at Mycenae

Heinrich Schliemann excavated at Mycenae in 1876. He excavated several graves finding many golden funerary gifts. He was convinced that the graves, and the bodies he found within them, were those of Agamemnon, Cassandra, Eurymedon, Clymestra, and Aegisthus but this is debatable. 

Archaeologists have disputed his beliefs ever since. However, there is no doubt is that Heinrich found undeniably ancient and wonderful things. Understanding Heinrich Schliemann’s excavations at Mycenae, and the still raging controversy about them among archaeologists, is impossible without understanding a little about the man.

Despre originea si Tarile Vikingilor

“Erik nu era dornic sa paraseasca vechea religie, dar Thjodhild, sotia lui, a fost convertita imediat si a pus sa se construiasca o capela la o oarecare distanta de ferma. A numit-o capela Thjodhild si acolo obisnuiau sa se roage, ea si ceilalti convertiti. Thjodhild a refuzat sa mai traiasca cu barbatul ei dupa ce s-a convertit si aceasta l-a nemultumit foarte tare pe Erik.”
(Saga lui Erik, fragment)

FRAGMENTUL PE CARE l-am redat orientativ mai sus, extras din Saga lui Erik, prezinta o realitate tarzie, compilata de catre cronicarii islandezi in incercarea lor de a rescrie literar istoria colonizarii Islandei sau a legendarei insule Thule, de a carei existenta scriitorii antici clasici, precum istoricul grec Polibiu (200-120 i. Hr.) in opera sa de istorie universala, geograful capadocian Strabon (64-26 d.Hr.), istoricul roman Pliniu cel Tanar ( 62-114 ) si scriitorul latin Publius Cornelius Tacitus (55-120 d.Hr.) stiau fara indoiala, plasand-o in tratatele lor la sase zile distanta fata de Britannia. 

Regina Tomiris de la Internet la Herodot si invers

„Ca zece morţi deodată durerile iubirii-s –

Cu-acele morţi în suflet, eu te iubesc, Tomiris.” 

Mihai Eminescu, Gemenii

Antrenat de entuziasmul tineresc al copiilor şi nepoţilor mei, am pornit în amonte pe firul istoriei, am căutat pe Internet numele reginei Tomiris şi am găsit circa 15.000 de referinţe pentru prima variantă grafică şi alte 35.000 pentru varianta Tomyris. Apoi, am cercetat, timp de mai multe săptămâni, o parte din cele peste 50.000 de referinţe, în multe dintre limbile lumii, şi am descoperit că regina massageţilor este revendicată, în diverse forme, de istoria străveche a mai multor popoare şi ţări: Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Kazahstan, România, Rusia şi Ucraina.