Spectacol galactic în centrul Căii Lactee

Pregătiţi-vă de o experienţă "gastronomică" fascinantă în centrul galaxiei noastre. Evenimentul are în prim-plan o gaură neagră care ar putea devora cea mai mare parte a unui nor de praf şi gaz cunoscut drept G2, ce se apropie de aceasta.

O simulare pe un supercomputer pregătită de doi fizicieni de la Lawrence Livermore National Laboratory şi un fost coleg sugerează că o parte din G2 va supravieţui, deşi masa care va scăpa gravitaţiei găurii negre va fi de-a dreptul sfâşiată, lăsând norul de praf şi gaz sub o formă diferită şi cu o soartă pusă sub semnul întrebării.

Descoperire: un nou tip de raze cosmice

Folosind satelitul european cu raze-x XMM-Newton, cercetătorii de la CNRS şi CEA au descoperit o nouă sursă de raze cosmice. Aceste raze cosmice produc o emisie caracteristică de raze-x prin interacţiunea cu atomii din gazul înconjurător.

În vecinătatea clusterului Arches, lângă centrul Căii Lactee, aceste particule sunt accelerate în unda de şoc generată de zeci de mii de stele tinere care se mişcă cu viteze de aproximativ 700.000 km/h. Aceste raze cosmice produc o emisie caracteristică de raze X prin interacţiunea cu atomii din gazul înconjurător. Originea lor diferă de cea a razelor cosmice descoperite cu exact o sută de ani în urmă de Victor Hess, origine ce provine din explozia supernovelor. Aceste descoperiri sunt publicate în revista Astronomy & Astrophysics.

O novă scoate la iveală o gaură neagră

Satelitul NASA Swift a detectat recent un val crescut de raze X de înaltă energie provenind de la o sursă apropiată de centrul Căii Lactee. Explozia, un fenomen rar - o novă de raze X, a anunţat prezenţa unei găuri negre de masă stelară, anterior necunoscută.

"Novele de raze X strălucitoare sunt foarte rare, evenimente a căror observare poate fi un eveniment unic în viaţa unei misiuni NASA; acesta este primul astfel de eveniment astronomic detectat de Swift", a afirmat Neil Gehrels, principalul investigator al misiunii în cadrul Goddard Space Flight Center din Greenbelt, aparţinând NASA. "Acest fenomen este într-adevăr ceva ce aşteptăm de mult."

Punctul dincolo de care nu mai există întoarcere: astronomii au reuşit să măsoare raza unei găuri negre

În astronomie, „graniţa de la care nu mai există întoarcere” marchează distanţa - faţă de gaura neagră - dincolo de care forţa gravitaţională este atât de puternică, încât nimic nu mai scăpa, nici măcar lumina. Totul este atras - fără posibilitate de întoarcere - către gaura neagră.

Este o premieră în lumea ştiinţifică: o echipă de astronomi de la Haystack Observatory, aparţinând de Massachusetts Institute of Technology (MIT), a măsurat raza unei găuri negre din centrul unei galaxii îndepărtate - distanţa până la care materia se poate apropia de gaura neagră fără a fi "înghiţită" de aceasta.

Noi pepiniere de stele descoperite in Calea Lactee

Calea Lactee genereaza aproximativ sapte noi stele pe an, in medie. Stelele mai masive se formeaza in ceea ce numim regiuni H II – numite astfel deoarece gazul prezent in aceste pepiniere de stele este ionizat de radiatia stelelor masive tinere care se formeaza in acestea. 

Regiunile recent descoperite din Calea Lactee, care sunt pepiniere pentru stelele masive, pot detine indicii importante cu privire la compozitia chimica si constitutia structurala a galaxiei noastre. Locatiile acestor zone de formare a stelelor pot fi relationate in mod clar cu structura generala a galaxiei noastre. Studiile suplimentare le vor permite oamenilor de stiinta sa inteleaga mai bine procesul de formare a stelelor si sa compare compozitia chimica a acestor locatii la distante foarte diferite de centrul Caii Lactee.

Stea in formare in centrul galaxiei noastre, chiar langa gaura neagra - Va supravietui?

O stea tanara, in plina formare, care in prezent arata ca un nor, este atrasa de o gaura neagra imensa aflata in centrul galaxiei noastre, anunta astronomii. Desi norul ce o inconjoara va fi absorbit de gaura neagra, este posibil ca steaua sa supravietuiasca.

Ca si alte galaxii, Calea Lactee gazduieste o gaura neagra, cunoscuta ca Sagittarius A, in centrul sau, relateaza BBC.

Calea Lactee. Câtă materie întunecată?

Care este compoziția Universului? Universul este alcătuit în mare parte dintr-o formă de materie și energie pe care încă nu le cunoaștem, numite întunecate. Studii recente arată că există cantități importante de materia întunecată chiar în galaxia noastră.

Reţeta Universului

Câtă materie există în Univers? Întrebare extrem de dificilă, la care însă la ora actuală există un răspuns uimitor: cea mai mare parte a materiei în Univers este "întunecată", constituie aşa-zisa faţa invizibilă a Universului. Materia "ordinară", vizibilă (deci cea care emite sau interacţionează cu radiaţia electromagnetică, din cadrul căreia face parte şi lumina), reprezentată de exemplu de stele, de planete şi de gazul interstelar, este doar circa a cincea parte din totalul de materie din Univers.

Realitate sau Photoshop? Calea Lactee surprinsă într-o fotografie de nuntă

Un cuplu proaspăt căsătorit se poate considera foarte norocos după ce fotograful Lakshal Pererea a reuşit să surprindă Calea Lactee în spatele lor.

Imaginea este făcută cu o expunere de 71 de secunde setată în aşa fel să surprindă lumina stelelor de la o distanţă foarte mare, iar mirii Shirley şi Warren Andrews au stat nemişcaţi. Fotografia a fost făcută cu o expunere de 71 de secunde, pe un trepied Mantrotto, f/5.6, ISO400, cu un aparat Canon 16-35mm f2.8L.

Imaginea a fost realizată la o fermă din Deniliquin, din New South Wales, Australia.

Populatii de stele in Calea Lactee

In prezent, se crede ca exista doua sau trei populatii de stele in Calea Lactee. Discul subtire si nimbul stelar corespund populatiilor I si II ale lui Baade. Existenta unei populatii de disc gros se afla inca in dezbatere (care ar putea corespunde cu discurile groase observate in unele galaxii de disc). Discul subtire al Caii Lactee a sustinut formarea continua de stele noi. In consecinta, discul subtire contine stele cu o gama larga de varste, iar acesta ar putea fi impartit intr-o serie de subpopulatii de varste diferite. Populatia din bratele spirale este cea mai tanara din disc – aceasta pare sa urmareasca modelul spirala al Caii Lactee. Aceasta populatie este concentrata foarte aproape de planul de disc. Obiectele reprezentative includ nori HI si moleculari, regiuni HII, protostele, stele de tipurile O si B, supergigante si clasicele Cefeide. Metalicitatea acestei populatii este ceva mai ridicata decat cea a soarelui nostru.

Grupul Local

Galaxia noastra, Calea Lactee, este membra a unui grup din apropiere care este compus din aproximativ 40 de galaxii cunoscute, numit Grupul Local. Numarul real ramane necunoscut, intrucat recensamantul a crescut in mod constant de-a lungul anilor, pe masura ce noi membri au fost identificati. Grupul Local contine galaxii de aproape toate tipurile, inclusiv galaxii spirala ca M31, M33 si, desigur, Calea Lactee. Acesta contine dec asemenea cateva galaxii neregulate luminoase (norii lui Magellan), cateva galaxii neregulate slab iluminate, galaxii pitice (nucleate, sferoidale, eliptice si de tip compact). Singurul tip important de galaxie care nu este reprezentat in Grupul Local este tipul eliptic.

Constelația Boötes

Boötes o  conține pe Arcturus  (Alpha Bootis), a patra cea mai strălucitoare stea pe cerul nopții. Este cea mai strălucitoare stea aflată la nord de ecuatorul ceresc. Odată descoperită pe cer, putem trasa imaginar forma de zmeu a constelației Boötes.

Constelația Boötes este situată între constelațiile Draco, Ursa Major și Virgo și a fost cartografiată pentru prima dată de către astronomul grec Ptolomeu în secolul al II-lea.

Descoperire uimitoare a astronomilor. "Stelele imposibile" i-au pus pe gânduri pe cercetători

Patru perechi de "stele imposibile", aşa cum sunt numite de către astonomi stelele gemene care au orbite atât de apropiate încât sfidează orice explicaţie, au fost descoperite în Calea Lactee, informează Space.com.

Astronomii au folosit telescopul UKIRT în Hawaii şi au descoperit patru perechi de stele, fiecare dintre ele fiind un sistem binar în care cele două corpuri cereşti se învârt unul în jurul celuilalt în mai puţin de patru ore, lucru pe care oamenii de ştiinţă în considerau până acum imposibil.

Calea Lactee şi Andromeda se vor contopi într-o unică galaxie. Ce se va întâmpla cu Sistemului Solar?

Calea Lactee va intra în coliziune cu galaxia Andromeda, rezultatul final fiind o unică galaxie eliptică, în care Sistemul Solar va supravieţui, însă îşi va schimba poziţia. Evenimentul însă nu trebuie să ne preocupe: coliziunea va avea loc peste circa 4 miliarde de ani.

După zeci de ani de speculaţii despre destinele galaxiei noastre, Calea Lactee, şi a celei vecine, Andromeda, astronomii de la Space Telescope Science Institute (STScI) din Baltimore, SUA, au ajuns la o concluzie clară: cele două galaxii vor intra în coliziune. Datele provenind de la telescopul NASA Hubble Space Telescope confirmă aceste previziuni.

Calea Lactee va putea fi vazuta foarte bine in iulie

Este posibil ca multi oameni de pe Pamant sa nu fi vazut Calea Lactee, galaxia in care noi traim. Calea Lactee pare sa fi fost experienta de viata a fiecarei fiinte umane, dar acum ca mare parte din omenire traieste in orase, care produc poluarea atmosferei in mod alarmant, Calea Lactee este din ce in ce mai greu si mai rar de vazut.

Calea noastra Lactee va putea fi vazuta foarte bine in urmatoarele saptamani, iar mare parte din noi va trebui sa fac un effort special pentru a o vedea.